Roxana STAVĂR (articol apărut în nr. 118 al Revistei Dimitrios)

„Adevărat zic vouă, întrucât ați făcut unuia dintre-acești frați ai Mei, prea mici, Mie Mi-ați făcut.” (Matei 25, 40)

Trecem în fiecare zi pe lângă un om al străzii sau suntem abordați de un cerșetor. Ne sensibilizează? Îi ignorăm, îi judecăm sau ne întrebăm cum au ajuns în această situație? Simțim că suntem datori să facem ceva pentru ei? Sau le aruncăm în treacăt un bănuț? Parcurgem anumite străzi în fiecare zi, trecem pe lângă spitale, locuim într-un bloc lângă alte familii. Ne întrebăm vreodată câte suflete nefericite, neajutorate există pe acolo? Mai suntem capabili să părăsim propriul confort pentru a ne apleca asupra acestor persoane care luptă zilnic să supraviețuiască? Mai reușim să dăruim din puținul sau din preaplinul nostru? Unii și-au răspuns deja la aceste întrebări. Important este, însă, să nu credem niciodată că am făcut destul pentru alții.

Ocaziile de a ajuta pe cineva aflat în nevoie nu sunt puține, dar, uneori, este nevoie de puțin… ajutor ca să putem face acest lucru. În ultima perioadă, parohia noastră s-a implicat  în câteva cazuri mai speciale.

Cosmin Bragadiru este un tânăr din  județul Argeș, care suferă de cancer la coloană. A trecut prin câteva intervenții chirurgicale. Locuiește cu mama lui într-o baracă. Cu ajutorul dumneavoastră am reușit să le asigurăm încălzirea locuinței în această iarnă și degrevarea de unele cheltuieli medicale. Are nevoie în continuare de sprijin financiar pentru achiziționarea medicamentelor necesare și pentru ședințele de fizioterapie.

Marta Antonia, o fetiță de 11 ani, suferindă de encefalopatie, este una din cele două fiice ale unei familii din București (zona Piața Reșița). Nu a mers vreodată pe propiile picioare, nu a văzut chipul mamei, nu duce o viață normală. Se poate bucura doar de vocea și de mângâierea celor din jur. Trăiesc din salariul tatălui, care nu reușește să acopere nevoile familiei. O putem ajuta prin susţinerea financiară în procurarea  medicamentelor, dar și prin achiziționarea, prin Casa de Asigurări de Sănătate, a unui cărucior special.

Familia Fieraru din Piatra Neamț se află într-o situație delicată. Este vorba despre o mamă care își crește singură cei opt copii (cu vârste de la 3 la 17 ani). Pentru o vreme, strada le-a fost „cămin”. În prezent, stau cu chirie într-o locuință socială, iar singura sursă de venit este alocația. Se descurcă foarte greu, având mereu restanțe la întreținere și neputând asigura buna dezvoltare a copiilor. I-am ajutat deja cu îmbrăcăminte, dar sunt binevenite niște alimente și rechizite pentru copiii care merg la școală.

Ne dorim să fim în continuare alături de ei și de alte persoane aflate în nevoie. Ajutorul fiecăruia dintre dumneavoastră contează. O lume mai bună începe cu noi.