„Închideţi deci ochii, plecaţi-vă capetele şi îndreptaţi-vă ochii minţii spre adâncul propriei voastre inimi şi căutaţi: ce patimi, ce şerpi se cuibăresc acolo? Găsiţi-i pe toţi şi doar atunci să cutezaţi a veni la spovedanie. Nimic să nu ascundeţi”- Sf. Luca al Crimeii

Un cuvânt extrem de concis și lămuritor al Sfântului Luca. Închiderea ochilor, adică renunțarea la gândurile exterioare, la lumea din afara inimii noastre, părăsirea preocupărilor cotidiene. Plecarea capetelor – smerenie, acceptarea stării căzute a firii noastre, asumarea statutului de oameni păcătoși, care greșim mult, zilnic, cu voie sau fără de voie, cu știință sau fără de știință. Privirea în interior, adică cercetarea sufletului, găsirea motivelor pentru care greșim, identificarea patimilor adânc tăinuite în noi. Șerpii nu sunt zilele în care am mâncat din greșeală biscuiți care aveau urme de lapte, ori momentele în care am făcut doar două din cele trei acatiste din canonul zilnic. Demonii noștri sunt superficialitatea, delăsarea, indiferența și alții, ale căror capete se văd foarte greu. Nimic nu trebuie ascuns la spovedanie; permiteți-vă luxul de a fi sinceri, de a fi onești cu dumneavoastră. Colecția păcatelor sau slăbiciunilor nu îl interesează pe un preot, decât în măsura în care vrea să îngroape cu dumneavoastră, definitiv, noroiul care s-a lipit de haine și de trup în călătoriile de zi cu zi prin viață. Spuneți tot și aruncați-le în abisul tăcerii și al nerepetării.

Nu amânați momentul spovedaniei. Nici nu mergeți nepregătiți. Căutați un duhovnic care să știe ritmul inimii dumneavoastră, cereți-i un sfat, programați-vă din timp la mărturisire și nu vă lăsați pentru săptămâna Pătimirilor Domnului.

„Pocăinţa este învoiala cu Dumnezeu pentru a doua viaţă” – Sf. Ioan Scărarul

Articol de Pr. Mihai Gojgar publicat în nr. 70 al Revistei Dimitrios

Sursa foto: http://www.doxologia.ro