Pr. Paroh Dr. Mihai Gojgar

Pentru că ne apropiem de prăznuirea Sfântului Mare Mucenic și Tămăduitor Pantelimon, am dedicat numărul de față unei probleme de actualitate și cu o rată din ce în ce mai mare în rândul copiilor: ADHD. Tulburările de atenție, asociate greșit, de multe ori, cu obrăznicia sau cu alte probleme psihice sau comportamentale, se întâlnesc din ce în ce mai des. Literatura de specialitate din domeniu abundă de opinii venite din partea psihiatrilor, psihologilor, pedagogilor, dascălilor, teologilor etc. Evident, în cele câteva sute de caractere ale editorialului ori în paginile Revistei Dimitrios nu vom reuși dezlegarea nodului gordian al chestiunii invocate. Respectăm însă inteligența dumneavoastră și ne propunem doar să oferim perspective noi în cercetarea particulară.
Poate cea mai importantă se referă la căutarea unor explicații în noi înșine, nu în copii. În ce măsură neatenția micuțului oglindește neatenția noastră față de el? Nu cumva am încercat să îi cumpărăm bunăvoința și dragostea cu tot felul de jucării, petreceri și dispozitive electronice? Sau, poate, atunci când ne vorbesc despre preocupările lor infantile, jocurile lor de neînțeles peste generații, personajele din desene animate pe care le găsim oribile ori când vor să ne arate o nouă schemă la kendama, nu cumva dăm din cap cu ochii în vreo chitanță ori îi dăm la o parte din fața televizorului în care ne privim serialul pe care nu avem voie să îl pierdem, deși este foarte probabil ca asta să însemne pierderea copilului nostru sau măcar a pierderii firescului său, de care mai târziu ne plângem și pe care încercăm să îl tratăm, căruia îi tolerăm infatuarea, jignirile, lenea, nepăsarea față de școală, pe care încercăm să îl salvăm după ce noi înșine l-am îngropat, pe care l-am programat în viața noastră când am vrut și pentru care nu am mulțumit lui Dumnezeu, un copil care nu pare a mai fi dar de Sus, ci accesoriu (unul singur, evident, pentru că doi sau mai mulți înseamnă multă bătaie de cap și cheltuieli), un prunc pe care îl vedem și care se supune legilor modernității în care trăim: viteză, superficialitate, secularizare.
Nădăjduim să găsiți în paginile Revistei Dimitrios o rază de răspuns.