Pr. Paroh Dr. Mihai GOJGAR

«Să-ţi scrii pe inimă: cine se înstrăinează de Sfintele Taine, acela este fără har, adică nu îl are pe Duhul Sfânt. Iar cine nu îl are pe Duhul Sfânt, acela nu este al lui Hristos» (Sfântul Teofan Zăvorâtul, 1815-1891).

A vorbi despre Duhul Sfânt fără a-L avea pe Duhul Sfânt ţine de inutilitate, de nesăbuinţă, chiar. Cea de-a treia Persoană a Sfintei Treimi se împărtăşeşte prin Hristos în Biserică. Un dialog pe tema Mângâietorului poate să apară între inimile celor care gătesc locaş Porumbelului de la Iordan în ei înşişi. Şi, poate şi mai bine, celor care nu gătesc locaş, ci se deschid pentru a-Şi face El Însuşi locaş, unde şi cum voieşte, în noi, spre plinirea celor slabe şi neputincioase ale noastre, aşa cum spunem în rugăciunea închinată Lui, Împărate Ceresc, sau cum cerem în slujba din ziua Sfintei Treimi: „Dumnezeule, Sfinte Duhule, Care tuturor împarţi darurile Tale şi toate le faci cu voia, suflă şi întru noi Darul Tău cel purtător de lumină”.

La Pogorârea Duhului Sfânt, limbi de foc au venit deasupra ucenicilor Domnului, încât ei au putut grăi în toate limbile pământului. Au reuşit să găsească mijloacele de a ajunge la sufletele tuturor. Ei, cei neînvăţaţi, s-au făcut înţeleşi de toţi. Deci, Rusaliile reprezintă şi un simbol al păcii dintre oameni, dintre popoare. „Pacea oamenilor depinde de măsura în care ei se regăsesc în Duhul Adevărului, este deci înainte de toate o problemă spirituală, chiar dacă ea se manifestă pe plan politic, social, economic, cultural, educativ ori moral. Toate problemele oamenilor sunt probleme de conştiinţă, iar conştiinţa nu-şi află pacea decât în domeniul religiosului” (Valeriu Gafencu).

Atunci, dacă toate problemele se pot rezolva pe tărâmul religiosului, concluziile sunt simple: dobândirea Duhului Sfânt înseamnă pacea mult-dorită: cu noi înşine şi cu semenii. Este vorba de situaţia pe care o descrie poetul Traian Dorz: „Ferice de cei ce sunt surzi la zgomotul lumii, dar aud şoapta dulce a Duhului Sfânt”. Prin cele şapte Sfinte Taine, Izvorul de Viaţă ne întăreşte, însufleţeşte, bucură şi înfrăţeşte. Nădăjduim să experiem acest gând împreună, în Biserica „Sfântul Dumitru-Poștă”.

Florina ILIE

Parohia „Sfântul Dumitru-Poştă” a iniţiat, în data de 28 mai 2017, un nou program artistic ce se va desfăşura în fiecare duminică, începând cu ora 12, în curtea bisericii: cursuri de pictură. Acestea reprezintă o invitaţie la momente de zâmbete colorate, de exprimare a noastră în culori sau, pur și simplu, la un exercițiu de eliminare a stresului. Sub îndrumarea doamnei profesor Delia Orman, am parcurs etapele trecerii de la trasarea liniilor și importanța lor, până la creionarea, de data aceasta, a unor pești de diverse dimensiuni, forme, culori. Doamna profesor Orman este o tânără absolventă a Facultății de Arte, ce ține cursuri de pictură de patru ani atât copiilor, cât și adulților și care ne-a împărtășit câteva gânduri din propria-i experiență artistică:

1. E mai ușor să lucrezi cu copii sau cu adulți?

Cu copiii e mai greu, pentru că arta ar trebui să fie o chestiune spontană în care fiecare îşi dezvoltă sămânța și care, ulterior, crește natural, mai ales, prin experiment. Doar că la copii funcționează mai puțin, datorită îngrădirii imaginației lor, pe motiv că o floare, de exemplu, „trebuie” să arate așa. Educația e direcționată către acest „trebuie”, pentru că nu e ceva palpabil să mâzgălesc foaia ca să învăț ce înseamnă linia; trebuie să arate într-un fel.

2. Cum putem dezvolta partea creativă a copiilor?

Prin răbdare și experiment către direcția pe care vrea să o perfecționeze.

3. La adulți cum stau lucrurile?

Adulții au fost învățați că dacă nu știi să desenezi o plantă cum arată în realitate, înseamnă că nu ești talentat. Și eu cred că fiecare om are abilitatea de a desena ceva: fie că unii sunt mai abstracți, fie că unii au atenţie mărită la detalii. Adulții ar trebui să se reîntoarcă la conștiința de copil, să își dea voie să experimenteze și să nu creadă că nu au talent.

4. Cum poți determina o persoană care s-a raportat la desen doar în mod tehnic?

Există persoane cărora le place să deseneze forme geometrice și să creeze compoziții cu ele, să le combine astfel încât să obțină o imagine armonică și aici intervine îmbinarea între forma geometrică și cea tehnică. Iar arta te ajută să îți dezvolți emisfera dreaptă prin permisiunea de a greși, de a experimenta și astfel creezi un echilibru între emisfera dreaptă și emisfera stângă.

5. Ce schimbări ați sesizat la adulți după participarea la cursuri?

Un exercițiu foarte interesant prin care îi învățăm să își descopere simțul tactil, legându-i la ochi și lipind pe foaie diverse materiale (scoarță de copac, frunză, mătase), să le pipăie și să încerce să descrie textura, ce gust, ce culoare ar avea – un fel de sinestezie a simțurilor cu ochii în degete. Arta te învață să vezi în natură detalii pe care înainte nu le percepeai și să ai o conexiune directă cu ceea ce vezi.

6. Ce motivație credeţi că au oamenii care participă la cursuri?

Cred că vin pentru că sunt suprasaturați de tehnologie, arta nefiind doar o simplă pasiune, cât, mai degrabă, o parte din noi.

Iată şi câteva gânduri şi impresii ale primilor cursanţi:

Oana Stavăr: „Mi-a plăcut foarte mult pentru că, deși am avut instrucțiuni clare despre cum să trasăm linii, totodată, am avut ocazia să dăm frâu liber imaginației și să creăm propriile desene. Ceea ce mă face să afirm că atelierul ne ajută să ne cunoaștem pe noi înșine, să ne dezvoltăm creativitatea, și, totodată, e o metodă de relaxare”.

Camelia Buricea: „Consider că prin intermediul acestei lecții introductive am avut oportunitatea de a ne autocunoaște, de a ne depăși propriile limite impuse, de a ne exersa creativitatea și, în final, de a ne bucura de realizările noastre”.

Andrei Buzilă: „Un moment de înălțare sufletească, un moment de comuniune și dialog înălțător între frații aceluiași părinte duhovnicesc. Pe mine desenul mă liniștește, îmi oferă posibilitatea cunoașterii frumosului care există în creația lui Dumnezeu.

Nu sunt în stare să redau tot ce văd frumos, dar arta picturii, a desenului îmi transferă ființa într-o lume a cunoașterii interioare în care există Dumnezeu. Momentul de duminică l-am simţit ca pe o comuniune și o simplitate a inimilor, un dialog la unison, indiferent de vârstă. În doamna profesor am „descoperit” liniștea și o ființă care trăiește arta frumosului, întruchipând simplitatea sfințeniei”.

Justinian CONSTANTINESCU

La iniţiativa doamnelor profesor Carmen Bulzan şi Gabriela Gîrmacea, şi cu sprijinul Părintelui paroh Mihai Gojgar, pe data de 26 mai, ora 11, a avut loc evenimentul cultural „Frumosul şi Sacrul în viaţa cotidiană – Întâlniri peripatetice în Grădina Botanică”.

Doamna profesor Carmen Bulzan a deschis cursul de creaţie literară printr-o scurtă, dar emoţionantă, prezentare a motivaţiei alegerii temei, precum şi scopul organizării unor astfel de minunate evenimente. A urmat formularea, din partea grupului participant, a unor sinonime pentru „frumos” şi „sacru”, contribuţie la vocabularul nostru artistic ce s-a dovedit foarte generoasă. Şi, pentru a rămâne în acest cadru, doamna Carmen a solicitat fiecărui participant să rememoreze şi să evoce un moment în care a simţit că trăieşte plenar frumosul şi sacrul în forma lor cea mai pură.  Au existat şi două exerciţii de creativitate care au înfrumuseţat acest eveniment artistic: primul, prezentarea de către doamna Carmen a tehnicii Haiku şi exersarea aptitudinilor creative urmând această tehnică, simplă, dar deschizătoare de perspective poetice nebănuite. Apoi, doamna profesor Gabriela Gîrmacea a prezentat tehnica creativă dadaistă, prin care se extrage un anumit text, se decupează fiecare cuvânt din el şi se solicită participanţilor să compună un text, fără a se cunoaşte cel original. Au fost extrase trei pasaje din broşura „Scrisori literare către o doamnă” a autorului spaniol Gustavo Adolfo Bécquer. Acestea au fost recompuse în stilul nostru propriu, iar ideile rezultate, deşi nu au fost fidele  celor originale, au avut valoarea lor artistică apreciată de juriul ad-hoc al organizatorilor.

În încheiere, s-au prezentat câteva concluzii legate de tema evenimentului şi s-au realizat câteva poze de grup spre aducere-aminte că un grup de tineri visători au trăit frumosul şi sacrul în Grădina Botanică, într-o romantică zi ploioasă de mai.

Pr. Paroh Dr. Mihai GOJGAR

„Dacă tinerețea ar ști și bătrânețea ar putea…”

Arsenie Papacioc

Cam aşa s-ar putea sintetiza de multe ori gândurile noastre cotidiene: atunci când constaţi că acei tineri nu cunosc bunele maniere, când îşi pierd timpul, când nu studiază, când nu fac alegerile socotite corecte, când dovedesc naivitate, când… când… când… Dar şi atunci când în spectrul vizual ori mintal îţi intră neputinţele fizice ale celor ajunşi la senectute, împietrirea unora, imposibilitatea schimbării unor păreri, rugina unor prejudecăţi.

Fără doar şi poate că Biserica îşi doreşte prezenţa tuturor în familia ei, indiferent de vârsta trupului. Dacă acest număr este dedicat tinereţii, aceasta se datorează aniversării a opt ani de când Biserica „Sfântul Dumitru-Poștă” a devenit Paraclis Universitar, 12 mai 2009. Chemarea în Casa Domnului nu se adresează, însă, doar celor de până în 30-35 de ani. Nicidecum! Tinereţea priveşte starea sufletului, verdeaţa opiniilor, supleţea trăirilor, frăgezimea credinţei. Şi, aşa cum obişnuim să spunem, atributele de mai sus pot fi bifate de toţi cei care au între 10 şi 110 ani. În plus, vă asigurăm că facem şi excepţii la limita de vârstă anunţată.

În pardoseala bisericii, în naos, se află un medalion superb, din piatră naturală, al cărui simbolism îl vom explica integral într-unul din numerele viitoare. Rămânem acum doar la un singur element din acesta: peştii. Trei dimensiuni, adică toate vârstele. Aceeaşi direcţie, spre ancoră – spre Biserică.

O chemare tainică, dar neîncetată pentru tinerii de toate vârstele, pentru oamenii care înţeleg că „tinereţea şi maturitatea nu sunt legate atât de ani, cât de sufletul omului. Dovada tinereţii e fapta”. (Simion Mehedinţi)

Încheiem tot cu un citat de la Părintele Arsenie Papacioc, un tânăr desăvârşit pe toată perioada celor 97 de ani de viaţă: „Cine este bătrân la tinereţe, poate fi şi tânăr la bătrâneţe”.

Justinian Constantinescu

Pe 2 mai,  imediat după săvârşirea Liturghiei de la ora 6, a avut loc un eveniment deosebit în sfântul nostru locaş: slujba trecerii la Ortodoxie a unui tânăr catolic de origine elveţiană,  Martial. Părintele Mihai, care a oficiat această slujbă, l-a binecuvântat pe semnatarul acestor rânduri pentru a-i fi naş şi călăuză în tainele Ortodoxiei noului mărturisitor. Toţi cei prezenţi la această Sfântă Taină a Mirungerii am fost copleşiţi de momentele unice pe care le-am trăit alături de Martial, poate şi datorită rarităţii săvârşirii slujbei în viaţa Bisericii. Se putea citi în privirea şi în atitudinea lui pace şi hotărâre, dar şi o adâncă şi nedisimulată emoţie.

La sfârşitul slujbei, împreună cu Părintele Mihai, l-am felicitat şi l-am îmbrăţişat frăţeşte pentru hotărârea sa şi bucuria primirii credinţei ortodoxe.

Bogdan Nicolaescu

Proiectul unei biblioteci parohiale în cadrul Bisericii Sfântul Dumitru-Poștă a luat, în cele din urmă, formă concretă. Invitația la lectură este adresată tuturor celor ce mai au încă pasiunea lecturii (de pe hârtie) într-o lume dominată de gadget-uri electronice, dar și celor ce nu „gustă” prea des din plăcerea cititului. Scopul demersului nostru este acela de a aduce cartea acolo unde îi este menit să ajungă: în mâinile și în mințile oamenilor. Numărul volumelor disponibile va crește în perioada următoare, fondul de carte existent deja nefiind încă exploatat la maximum. Bineînțeles, fiind vorba despre o bibliotecă parohială, tematica religioasă a cărților predomină, dar nu este exclusivă: volume din opera unor Dostoievski, Tolstoi, Hemingway, Eco pot fi împrumutate de la biblioteca noastră, ca și diferite titluri istorice sau filosofice. Cărțile pentru copii sunt și ele prezente, biblioteca adresându-se și (foarte) tinerilor cititori. Volumele destinate împrumutului vor ocupa pentru început două corpuri aflate vizavi de pangar.

Pentru început, programul de funcționare a secției de împrumut (întrucât există în plan și o sală de lectură) va fi în fiecare luni între orele 18:00-20:00, și marți între orele 08:00-10:00. Cărțile vor putea fi împrumutate pe baza unei fișe de cititor, fără alte obligații în afara prezentării unei cărți de identitate pentru completarea datelor de contact.