Dragoș – Andrei Isbășoiu

Pentru majoritatea tinerilor care vor să se căsătorească, probabil că găsirea naşilor nu reprezintă cea mai importantă problemă care apare atunci când decid detaliile legate de nuntă. Din păcate, alegerea naşilor nu este luată în serios în societatea contemporană. Tinerii care se căsătoresc nu conştientizează faptul că îşi pot alege părinţii care îi vor povăţui din momentul în care vor deveni un singur trup în faţa Domnului, întrucât naşii sunt părinţii spirituali ai mirilor, având misiunea de a-i conduce pe tinerii căsătoriţi spre Împărăţia Cerurilor. De aceea, naşii trebuie să fie ortodocşi, cununaţi şi cu viaţă morală exemplară.
Rânduiala ca naşii să fie ortodocşi nu este formulată la întâmplare, ci cu scopul de a-i călăuzi pe fini în spiritul tradiţiei şi credinţei ortodoxe. Nu se acceptă naşi care aparţin altor confesiuni creştine sau religii. Cum ar putea o familie catolică să călăuzească o tânără familie ortodoxă dacă nu au în comun aceeaşi credinţă? Pentru tinerii zilelor noastre, acest impediment nu are sens, deoarece naşii nu mai iau în serios povăţuirea mirilor, din nefericire. Condiţia de a avea naşi ortodocşi nu este suficientă. Este cea mai simplă cerinţă, fiind urmată de celelate două, complicate pentru lumea de astăzi. Naşii trebuie să fie căsătoriţi, deşi sunt persoane care nu cunosc această rânduială şi cer să fie cununate de o pereche apropiată lor, care nu formează o familie, ci probabil încă se află în „perioada de probă”. Cum ar putea doi tineri necăsătoriţi să îndrume pe cei care vor să se cunune? Dacă se mai pune problema şi de viaţă morală exemplară, deja unii ar putea spune că Biserica întrece măsura, iar preoţii nu mai sunt în pas cu realitatea. Totuşi, aceste reguli nu au fost puse la întâmplare, ci spre binele finilor şi al naşilor.
Cunoscând toate acestea, de acum înainte, o viitoare familie care doreşte să meargă pe calea lui Dumnezeu ar trebui să îşi aleagă naşii cu mare grijă, iar cei care sunt rugaţi să devină naşi să se gândească bine dacă într-adevăr vor putea să le fie părinţi spirituali tinerilor care vor întemeia o familie. Sursă: Pr. Prof. Dr. Nicolae D. Necula, Tradiţie şi înnoire în slujirea liturgică, vol. 1, ed. a II-a, Ed. Trinitas, Bucureşti, 2014, pp. 617-620

(Foto: Titus Drăgan)