Roxana Stavăr (articol apărut în nr. 108 al Revistei Dimitrios)

„Doamne, armă asupra diavolului crucea Ta o ai dat nouă, căci se îngrozește și se cutremură nesuferind a căuta spre puterea ei…”

Omul, ființă vulnerabilă, simte, adeseori, nevoia de a fi ocrotit. El știe că această protecție o poate afla doar în ceva sau la cineva mai puternic. Așa cum un copil găsește brațele mamei sale ca fiind cel mai sigur loc din lume, tot așa ar trebui să fie percepută și îmbrățișarea în care Dumnezeu cuprinde întreaga lume. Dar acest lucru nu se întâmplă de fiecare dată. Sunt destule cazuri în care ființa umană alege să se îndepărteze de sânul Tatălui său și să caute ocrotire în altă parte. Își face idoli din metale prețioase sau din propiile sale patimi, se închină la zeități plăsmuite de mintea ei, caută pavăză în anumite obiecte care i-ar purta noroc. Printre aceste obiecte se numără și crucea.  Care este greșeala pe care omul se încăpățânează să o facă în această situație? Atribuie obiectului ca atare o putere. Ori, crucea, înainte de a fi devenit altarul pe care Mântuitorul S-a jertfit pentru lume, era considerată ca fiind semn al batjocurei, pentru că răstignirea era cel mai înjositor mod de a-i pedepsi pe nelegiuiți. Astfel, crucea este despărțită de adevărata ei valoare spirituală, valoare cu care Hristos a împodobit-o, biruința asupra morții prin Răstignire și Înviere.

Din neștiință și superficialitate, crucea este folosită și ca accesoriu. De fapt, care este diferența între cruciulițele întâlnite la cerceii unei distinse doamne sau domnișoare și cele care sunt purtate de creștini la gât? O fi dimensiunea diferită sau materialul din care sunt lucrate? Ar putea fi și aceasta, sau nu… Adevărata diferență constă în motivul pentru care sunt purtate. În primul caz, „cochetăreala”, dorința de a fi cât mai șic, determină folosirea lor, pe când, în celălalt, credința nobilă că Hristos a dăruit omului posibilitatea de a accede la mântuire.

Aprecierea crucii la nivel de talisman sau accesoriu o golește de profundul ei sens, dragostea jertfelnică și mântuitoare a lui Dumnezeu pentru om.