Sfântul Maxim Mărturisitorul. Capete teologice

01-21-cv_maxim_marturisitorul
foto: doxologia.ro

„Când vezi pe unii îngâmfați că nu rabdă să fie lăudați aceia care sunt mai buni, ci caută să înăbușe adevărul care se grăiește împiedicându-l prin tot felul de încercări și clevetiri necuviincioase, întelege că Domnul e răstignit și înmormântat din nou de aceștia și păzit de ostași și de peceți.

Dar Cuvântul, răsturnându-i la pământ, învie iarăși, arătându-se cu atât mai luminos, cu cât este mai combătut, întărindu-se în nepătimire prin pătimiri. Căci este mai tare decât toți, ca Cel ce este și se numește Adevărul.

*

Fățarnicul, până își închipuie că e acoperit, e liniștit, vânând slava, din aparență că e drept. Dar când e dat pe față, scoate cuvinte purtătoare de moarte, închipuindu-și că-și ascunde urâțenia proprie prin ocările împotriva altora. Pe unul ca acesta Scriptura, asemănându-l cu puiul de năpârcă ca pe un fățarnic ce e, îl îndeamnă să facă roade vrednice de pocăință, adică să-și schimbe dispoziția ascunsă a inimii după purtările văzute.
Citește în continuare „Sfântul Maxim Mărturisitorul. Capete teologice”

„Silește-te pe cât poți să iubești pe tot omul”

22_razvan-gasca_sf-maxim-m
foto: doxologia.ro

“Silește-te pe cât poți să iubești pe tot omulIar dacă nu poți încă, cel puțin să nu urăști pe nimeni. Dar nu vei putea face nici aceasta daca nu vei disprețui lucrurile lumii. Te-a blestemat cineva? Să nu-l urăști pe el, ci blestemul și pe dracul care a pus la cale blestemul. Căci dacă urăști pe cel ce te-a blestemat, ai urât un om și ai călcat porunca. Și ceea ce a făcut acela cu cuvântul, tu faci cu fapta. Iar de păzești porunca, arată semnele dragostei; și de poți face ceva ajută-l, ca să-l izbăvești de rău.

Hristos nu vrea ca tu sa porți vreunui om ură sau supărare, sau mânie, sau să ții minte răul în niciun chip și pentru niciun lucru vremelnic. Aceasta o strigă cele patru Evanghelii.

Când ne văd dracii că disprețuim lucrurile lumii, ca să nu mai urâm pentru ele pe oameni și să cădem din dragoste, stârnesc âmpotriva noastra defăimări, ca nerăbdând supărarea sa urâm pe cei ce ne defaimă.
Citește în continuare „„Silește-te pe cât poți să iubești pe tot omul””

Sfinții Trei Ierarhi – tema Serii catehetice din 25 ianuarie

„Toată firea omenească au covîrşit-o cei trei cu darurile lor cele multe şi mari . . .” 

Pe 25 ianuarie, în cadrul serilor catehetice de la Biserica „Sfântul Dumitru”, îi vom evoca pe Sfinții Trei Ierarhi: Vasile cel Mare, Grigorie Teologul și Ioan Gură de Aur. Trei tineri vor expune, pe scurt, vieţile acestor mari teologi, iar apoi va fi abordată câte o temă din scrierile lor. Informații suplimentare veți găsi pe pagina de Facebook – Revista Dimitrios. Nu uitați că, la fiecare seară catehetică, cea mai bună întrebare adresată pe Facebook este premiată.

Sfinții Trei Ierarhi sunt pomeniți de Biserica Ortodoxă pe 30 ianuarie, însă ei sunt prăznuiți și separat în decursul lunii ianuarie: 1 ianuarie – Sfântul Vasile cel Mare, 25 ianuarie – Sfântul Grigorie Teologul şi 27 ianuarie – Sfântul Ioan Gură de Aur. Pentru a recunoaşte importanţa operei celor trei mari ierarhi pentru teologia ortodoxă, la Congresul Facultăţilor de Teologie din Atena din anul 1936 s-a hotărât ca ei să devină patronii spirituali ai instituţiilor de învăţământ teologic din întreaga lume.

Vă invităm să îi cunoaștem mai bine, luni, de la ora 19:00!

 

157 de ani de la Unirea Principatelor Române

unirea-principatelor-romane---tablou-de-theodor-aman_20631100
Unirea Principatelor Române. Tablou de Theodor Aman

Duminică, 24 ianuarie, se împlinesc 157 de ani de la Unirea Principatelor Române. În cadrul Sfintei Liturghii, potrivit unui comunicat al Biroului de Presă al Patriarhiei Române, vor fi pomeniți domnitorul Alexandru Ioan Cuza, Mitropoliţii Nifon al Ţării Româneşti şi Sofronie Miclescu al Moldovei, precum şi ceilalţi făuritori ai Unirii Principatelor Române. Totodată vor fi aduse rugăciuni de mulţumire lui Dumnezeu. Unirea celor două principate, citim pe ziarulunirea.ro, a fost un proces care a început în 1848, bazat pe puternica apropiere culturală și economică între cele două țări. În anul 1848 s-a realizat uniunea vamală între Moldova și Țara Românească, în timpul domniilor lui Mihail Sturdza, respectiv Gheorghe Bibescu. În Moldova, Alexandru Ioan Cuza a fost ales domnitor în unanimitate, la 5 ianuarie 1859, reprezentantul „Partidei Naționale”, urmând ca ulterior într-o ședință secretă a Adunării, deputatul Vasile Boerescu a propus la 24 ianuarie 1859 alegerea lui Alexandru Ioan Cuza, aceasta fiind acceptată în unanimitate. Faptul împlinit la 24 ianuarie 1859 era considerat de Poarta Otomană și de Austria drept o încălcare a Convenției de la Paris, însă în textul Convenţiei din 1858 nu se stipula ca domnii aleși în cele două Principate să fie persoane separate. Citește în continuare „157 de ani de la Unirea Principatelor Române”

Înțelepciunea Sfântului Macarie

macaire19ianuarieUn egiptean iubitor de păcate, fiind rănit de pofta păcatului spre o femeie străină, frumoasă la chip, dar neputând s-o plece spre desfrânare, pentru curăţia ei şi pentru cinstea şi dragostea pe care o avea pentru bărbatul său, s-a dus la un fermecător, rugându-l ca să facă pe femeia aceea să-l iubească; ori cu farmecele sale să facă pe bărbatul ei ca s-o urască şi s-o gonească; fermecătorul acela a luat multe daruri de la egiptean şi a făcut obişnuitele sale meşteşugiri, sîrguindu-se cu multe farmece ca să înşele pe acea femeie curată, spre desfrânare.

Apoi neputând să înduplece mintea ei cea nemişcată spre acea faptă rea, a fermecat ochii celor ce căutau la dânsa; şi a făcut aşa că tuturor celor ce o vedeau să li se pară că nu este femeie cu faţă de om, ci animal parte femeiască; deci, intrând bărbatul în casă, când a văzut-o întru asemănare de animal, s-a spăimântat, şi nu pricepea ce este, pentru că vedea că pe patul lui se odihneşte un animal. Vorbea cu dânsa şi nu putea să audă nici un răspuns, decât numai o vedea mâniindu-se. Însă ştia că este femeia lui şi a cunoscut răutatea pizmaşului, cum că era prefăcută de oameni răi întru asemănare de dobitoc, de care lucru era în mare mâhnire şi plângea.

Citește în continuare „Înțelepciunea Sfântului Macarie”

Hotărâri ale Sfântului Sinod

a1
Foto: basilica.ro

Preafericitul Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, va participa, în perioada 22-28 ianuarie, la Chambésy (lângă Geneva, Elveţia), la Sinaxa Întâistătătorilor Bisericilor Ortodoxe, anunță un comunicat al Biroului de Presă al Patriarhiei Române. În cadrul sinaxei vor fi evaluate și validate textele propuse spre aprobare la viitoarea întrunire a Sfântului şi Marelui Sinod al Bisericii Ortodoxe, anunţată pentru luna iunie 2016, în preajma sărbătorii Rusaliilor. Evenimentul s-a aflat pe ordinea de zi a primei ședințe de lucru a Sinodului Bisericii noastre, desfășurată săptămâna aceasta la Reședința patriarhală.

Sfântul Sinod a reînnoit cu acest prilej apelul de ajutorare a comunităţilor parohiale cu venituri reduse, în special din mediul rural, de către parohiile cu posibilităţi financiare mai mari. Totodată, Sinodul a luat act cu apreciere de iniţiativa cetăţenească pentru amendarea articolului 48 din Constituţia României în sensul precizării că familia este constituită prin căsătoria liber consimţită între un bărbat şi o femeie. Această iniţiativă a mirenilor aparţinând mai multor culte este sprijinită de Biserica Ortodoxă Română, pentru că exprimă învăţătura acesteia despre familie, precum şi poziţia sa constantă din punct de vedere juridic.

Cultul celor adormiți. O nouă seară catehetică

12491895_551776378322882_2815416513319710107_o

Luni, 18 ianuarie, ne întâlnim la o nouă Seară catehetică. Vom vorbi despre cultul celor trecuți la Domnul, despre credințe și superstiții legate de cei adormiți și de slujba de înmormântare, despre tradiția Bisericii și „tradiția locului”. Așteptăm întrebările dumneavoastră pe pagina noastră de Facebook, Revista Dimitrios. Ca și la precedenta întâlnire, vom premia, în cadrul serii, cea mai interesantă întrebare.

Vă așteptăm luni, de la ora 19:00!

 

15 ianuarie – Ziua Culturii Naționale

Românii sărbătoresc în data de 15 ianuarie Ziua Culturii Naţionale. Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române a hotărât, în ședința de lucru din 28 februarie 2013, ca Ziua Culturii Naționale să fie aniversată prin programe speciale în toate eparhiile ortodoxe române din țară și străinătate cu scopul evidențierii legăturii dintre cult și cultură, dintre Biserică și societate în viața poporului român.

Vinerea aceasta, la împlinirea a 166 de ani de la naşterea lui Mihai Eminescu, se vor săvârşi slujbe de pomenire la mormântul poetului din Cimitirul Bellu din Bucureşti (ora 10:00) şi la Catedrala Patriarhală (10:30).
Instituirea Zilei Culturii Naționale

Camera Deputaţilor a adoptat, la 16 noiembrie 2010, un proiect de lege prin care ziua de naştere a lui Mihai Eminescu devenea zi a Culturii Naţionale. Decretul pentru promulgarea Legii a fost semnat la 6 decembrie 2010, iar Legea nr. 238, din 7 decembrie 2010, a fost publicată în Monitorul Oficial 831 din 13 decembrie 2010. În expunerea de motive a iniţiatorilor se arăta: „Ziua Culturii Naţionale va fi, în viziunea noastră, o zi în care nu numai celebrăm un mare creator, dar şi o zi de reflecţie asupra culturii române, în genere, şi a proiectelor culturale de interes naţional”. În alte ţări europene există sărbători alese după acelaşi principiu. Astfel, în Spania, Ziua Culturii a fost aleasă în ziua morţii lui Miguel de Cervantes, iar în Portugalia, în ziua în care s-a născut Luis de Camoes. După modelul românesc şi autorităţile din Republica Moldova au hotărât ca ziua de naştere a lui Mihai Eminescu să devină Ziua Culturii Naţionale în această ţară.

Săptămâna de Rugăciune pentru Unitatea Creștină

IMG_9796
Foto: Laura Dobre

În a treia săptămână a lunii ianuarie, Bisericile creştine din întreaga lume organizează seri de rugăciune pentru unitatea creştină.
Potrivit unui comunicat emis de Biroul de Presă al Patriarhiei Române, tema Săptămânii de Rugăciune pentru Unitatea Creştină din anul 2016 este inspirată din textul scripturistic „Ca să vestiţi în lume bunătăţile Celui ce v-a chemat” (1 Petru 2, 9).
În Bucureşti, Săptămâna de Rugăciune se va desfăşura după următorul program:

Luni, 18 ianuarie, ora 16.00, la Catedrala patriarhală „Sfinţii Împăraţi Constantin şi Elena” din Dealul Mitropoliei;
Marţi, 19 ianuarie, ora 17.00, la Biserica reformată Calvineum din Strada Luterană 13 bis;
Miercuri, 20 ianuarie, ora 17.00, la Catedrala episcopală evanghelică luterană din Strada Luterană 1;
Joi, 21 ianuarie, ora 17.00, la Catedrala episcopală greco-catolică „Sfântul Vasile cel Mare” din Strada Polonă 50;
Vineri, 22 ianuarie, ora 17.00, la Catedrala episcopală armeană „Sfinţii Arhangheli Mihail şi Gavriil” din Bulevardul Carol I 43;
Sâmbătă, 23 ianuarie, ora 17.00, la Biserica anglicană din Strada Xenopol 2A;
Duminică, 24 ianuarie, fiecare Biserică va face rugăciuni pentru unitatea creştină în cadrul slujbelor duminicale;
Luni, 25 ianuarie, ora 17.00, la Catedrala romano-catolică „Sfântul Iosif” din Strada General Berthelot 17.