Viața prin ochi de copil

banner nr.33

Nicolae Interviu realizat de Ionelia Olteanu

În lumea copiilor, totul este așa cum a fost lăsat de Dumnezeu. Orice lucru mic, pentru ei, are o însemnătate diferită, iar frumusețea iese la iveală din simplitate. După ce am intervievat un copil inteligent, am rememorat cu dor și plăcere toată copilăria minunată pe care am trăit-o. Trebuie să recunosc, eram puțin temătoare cu privire la acest interviu, dar orice urmă de îndoială a dispărut în momentul în care am văzut cât de dornic este acest copil să vorbească și să își demonstreze inteligența. Citește în continuare „Viața prin ochi de copil”

Creștinismul în lume, nr. 33

banner nr.33DENIS-HART---STIRI-CRESTINEAcuzațiile de inducere în eroare a publicului aduse panourilor grupului pro-viață Both Lives Matter  (Amândouă Viețile Contează – n.n.) din Irlanda de Nord au fost respinse de Autoritatea Standardelor de Publicitate din Marea Britanie. Cifra afișată pe panouri, de 100.000 de vieți salvate de legile anti-avort (încă în vigoare în această parte a Regatului Unit), a fost considerată, după consultarea statisticilor, ca fiind corectă. Membrii grupului au declarat: „Indiferent de opinia pe care o aveți asupra avortului, există 100.000 de motive să luați o pauză și să vă puneți câteva întrebări despre direcția în care se îndreaptă cultura noastră”. (christian.org.uk) Citește în continuare „Creștinismul în lume, nr. 33”

INVESTIȚI PENTRU VIITOR!

Adrian Ștefan IONESCU

Ne aflăm la jumătatea lunii august, iar începutul anului școlar se apropie cu pași repezi, fiind un moment de bucurie pentru copii, dar şi pentru părinţi, bunici sau toţi cei care au prilejul să îşi amintească de anii de şcoală. Deși dreptul la educaţie este legiferat în Constituţia ţării, totuşi, nu toţi dintre noi, chiar dotaţi intelectual fiind, îşi pot permite să studieze. Cu toţii ne dorim să avem o ţară cu oameni mai buni, mai educaţi, care să ştie să respecte valorile umane sau materiale. Ne dorim, dar ce facem pentru aceasta? Cerem, dar ce dăm în schimb? Citește în continuare „INVESTIȚI PENTRU VIITOR!”

PRIETENIA ESTE IUBIREA SUFLETULUI SĂNĂTOS FAȚĂ DE UN ALT SUFLET SĂNĂTOS

Sfântul Nectarie de Eghina

Prietenia este sfântă, curată, nevinovată, fidelă, neschimbătoare, sinceră, temerară, adevărată, veşnică. Prietenia este o virtute, pentru că îşi are sălaşul în ethos şi în buna educaţie a sufletului sănătos; căci nu se uneşte decât cu virtutea şi este iubitoare de virtute, îmbrăţişând-o şi rămânând cu ea în veci. Prietenia, ca virtute, se lasă atrasă de ceea ce-i este asemenea şi îşi află odih­na în virtuţile care se înrudesc. Prietenia este legătura dintre suflete asemănătoare. Este o pătimi­re a sufletului drept-cugetător, care se leagă printr-o iubire puternică de cei care-i sunt dragi, unind prin dorinţă, într-o singură realitate, sufletele care prin firea lor au tendinţa să fie despărţite. Prietenia are un ethos statornic, ce nu face concesii. Aristotel a spus: Citește în continuare „PRIETENIA ESTE IUBIREA SUFLETULUI SĂNĂTOS FAȚĂ DE UN ALT SUFLET SĂNĂTOS”

DURATA PRIETENIEI

logoUn editorial de Pr. Paroh Dr. Mihai GOJGAR

Un enoriaş îmi spune că nu poate veni la hram, deoarece a programat o plecare în Deltă alături de câţiva prieteni. O domnişoară se plânge că prietenul ei nu o înţelege deplin. Din fericire, alţii se intuiesc: o problemă se rezolvă dacă ai prieteni care îţi deschid o uşă unde trebuie. Chiar dacă e vorba de uşa de la scară, unde obişnuieşti să îţi petreci serile cu prietenii şi lăzile de bere.

Iată doar câteva utilizări ale cuvântului „prieten”. Un termen ale cărui sensuri par a fi rătăcite ori greu de desluşit în viaţa de zi cu zi. În aceeaşi situaţie, se regăsesc şi alte noţiuni şi expresii, precum „iubire”, „credinţă”, „toleranţă”, „tupeu” etc. Citește în continuare „DURATA PRIETENIEI”

SĂ ÎNDRĂZNIM SĂ AJUTĂM

Social_IMG_20170719_174742

Alexandra Nicolaescu

Atunci când cunoaștem o persoană care nu se încadrează cumva în standardele obișnuite, putem cădea în capcana de a emite anumite judecăți, de a face presupuneri.

Acest lucru se întâmplă destul de des în cazul persoanelor fără adăpost, care sunt supuse marginalizării sociale, fiind desconsiderate sau chiar ignorate. Astfel, posibilitatea integrării sociale în cazul oamenilor străzii este pusă sub semnul întrebării, încrederea acordată acestora fiind aproape nulă.

Sorin, în vârstă de 46 de ani, este un caz reușit al Sectorului Social-Filantropic din parohia noastră în ceea ce privește integrarea socio-profesională a persoanelor fără adăpost.

În februarie 2017, membrii din cadrul Sectorului Social-Filantropic al Bisericii Sfântul Dumitru-Poștă l-au recomandat pe Sorin pentru a fi angajat la o brutărie din orașul Voluntari și i-au oferit suport în perioada de acomodare.

Ajutorul nostru pentru Sorin nu a fost prea valoros din punct de vedere material, acesta constând în plata abonamentului pe o lună pentru transport și pachete alimentare, dar ceea ce a contat cel mai mult a fost deschiderea pe care a primit-o din partea noastră și susținerea morală.

În prezent, Sorin lucrează ca brutar în Voluntari și ca paznic la Mănăstirea Antim, fapt ce dovedește că munca și seriozitatea pot reprezenta cartea de vizită a unui om simplu.

Vă împărtășim câteva din gândurile domnului Sorin:

Citește în continuare „SĂ ÎNDRĂZNIM SĂ AJUTĂM”

PREGĂTIRI DE ZBOR

logo

Pr. Paroh Dr. Mihai GOJGAR

La ora scrierii rândurilor de față, pregătirile pentru sărbătoarea Sfântului Mare Mucenic și Tămăduitor Pantelimon au intrat în linie dreaptă. O săptămână mai târziu (5 august), îl vom cinsti pe Sfântul Cuvios Ioan Iacob Hozevitul, monahul român adormit în Domnul acum 57 de ani. După încă două zile, Sfântul Cuvios Nicanor, mare ocrotitor al copiilor bolnavi, ale cărui sfinte moaște se află în biserica în care ne adunăm ca o familie, va binecuvânta praznicul său anual. Trei popasuri foarte importante pentru comunitatea din strada Franceză, la care sperăm să ne întărim sentimentul de frățietate și de bucurie că respirăm în același Duh. 11 zile în care un lăcaș de cult plin de tineri slujește prospețimii sufletești. Privind cele trei evenimente în ansamblu, am realizat că toți cei trei eroi ai credinței au făcut pasul spre Împărăția Cerurilor înainte de acei 70 de ani pe care ni-i luăm ca reper, aproape contractat, al vieții proprii. Sfântul Pantelimon – 19 ani, Sfântul Ioan Iacob – 47 de ani, Sfântul Nicanor – 58 de ani. Media? Puțin peste 41 de ani. Mi se pare o perioadă bună de reflecție pentru cei care ne plănuim etapele vieții în funcție de bifarea a șapte decenii de viață, ca să nu mai vorbesc de cei care vor să bată suta ori alte vârste matusalemice.

Citește în continuare „PREGĂTIRI DE ZBOR”

CINSTIREA PĂRINȚILOR: O PROBLEMĂ DE RĂBDARE?

logoPr. Paroh Dr. Mihai GOJGAR

Discuțiile contradictorii cu părinții sunt la ordinea zilei, indiferent de categoria de vârstă aleasă pentru o dezbatere. Copiii nu primesc tabletă, desene ori bani de buzunar, tinerii se plâng de zgârcenia ori duritatea ocrotitorilor, adulții nu i-au convins să semneze actele pentru casele ori terenurile familiei, cei intrați în perioada senectuții se vaită de chinurile pe care trebuie să le suporte din partea celor pentru care au făcut aceleași lucruri pentru ei la începutul vieții: să îi hrănească, să îi îngrijească, să le suporte nemulțumirile și să îi încălzească la piept. Se invocă mereu diferența dintre generații. Mă întreb dacă nu cumva e o problemă de răbdare. Nu cumva ne grăbim să obținem ceva înainte de vreme? Cele enunțate mai sus nu vin ele, oricum, spre noi? Când ești copil, vrei să fii major, apoi vrei să fii stabil financiar, apoi vrei să te odihnești mai mult, iar când ești în pridvorul Marii Odihne te întrebi, oare, de ce te-ai grăbit? Citește în continuare „CINSTIREA PĂRINȚILOR: O PROBLEMĂ DE RĂBDARE?”

„CARTEA VIEŢII NOASTRE SUNTEM NOI ÎNŞINE”

Apa-vie-2Maria Camelia Buricea

Sectorul social-filantropic care funcționează în cadrul Bisericii „Sfântul Dumitru-Poștă” are stabilit ca obiectiv general punerea în aplicare a ideilor de intervenție pentru persoanele aflate în dificultate cu ajutorul membrilor comunității.

Prin aceste programe sociale oferim suport persoanelor defavorizate (copii care provin din familii sărace, copii cu dizabilități, familii cu venituri reduse, persoane vârstnice, oamenii străzii etc.), motivația care stă la baza acțiunilor noastre fiind iubirea față de semeni și dorința de a contribui la construirea unor relații de întrajutorare.

În prezent, cu mult entuziasm, am inițiat următoarele programe sociale: Citește în continuare „„CARTEA VIEŢII NOASTRE SUNTEM NOI ÎNŞINE””

LUPTĂ ŞI NU CEDA!

logo

Un neam se va menține prin tineri, care se vor sui de bunăvoie pe Cruce și de la înălțimea ei vor lupta, fără să zică nimic. Luptă și nu cedează!

(Părintele Arsenie Papacioc)

Pr. Paroh Dr. Mihai GOJGAR

Biserica a fost, este şi va fi mereu un adăpost al suferinzilor. Un spital al nefericiţilor de orice fel. Chestiunea suferinţei, însă, reprezintă o piatră fundamentală în concepţia de viaţă a creștinului. De fapt, poziţionarea corectă faţă de durere şi de tot ce se întâmplă premerge şi finalizează actul credinţei şi vieţuirii ortodoxe.

Am dedicat prezentul număr mărtu­risitorilor din temniţa de la Jilava, ca un prinos pentru cei care au trecut prin chinuri groaznice la periferia Capitalei în numele Adevărului Hristos. Vor mai urma şi alte numere dedicate altor temniţe, mai ales că anul acesta este consacrat de Patriarhia Română mărturisitorilor din temniţele comuniste. Contextul anual a prilejuit deja două întâlniri în cadrul Serilor Catehetice (desfăşurate în fiecare vineri, de la ora 19:30) cu doi dintre eroii rămaşi în viaţă de pe urma îngrozitoarei prigoane atee de acum o jumătate de secol, Nina Moica şi Emanoil Mihăilescu. Vă pregătim şi alte întrevederi excepţionale de acest gen în lunile următoare. Şi tot conjunctura din 2017 ne-a furnizat şi ideea unui pelerinaj la câteva dintre cele mai grele închisori-lagăr din perioada comunistă. În perioada 24-27 august, vom realiza o călătorie în istoria recentă, căutând temelia spiritualităţii unor eroi ai neamului şi văzând sărăcia, brutalitatea şi boala torţionarilor, unde putem ajunge fără Dumnezeu. Vom anunţa detaliile zilele următoare şi vă aşteptăm să călătorim împreună.

„Închisorile ne-au învățat adevărata rugăciune, care se naște din suferință, jertfă și dăruire de sine” (Părintele Iustin Pârvu). Inexplicabil, poate, pentru noi, mai ales după ce am văzut locurile oribile de la Piteşti şi de la Jilava. Inexplicabil şi pentru că, dacă stăm bine să ne gândim, noi pierdem rugăciunea în situaţii cotidiene mult mai uşoare. Erorile participanţilor la trafic sunt, cu siguranţă, mai puţine decât înjurăturile spurcate ale gardienilor, a da locul tău la un ghişeu e altceva decât să dai porţia de terci care te ţine în viaţă unui camarad foarte bolnav, bârfa, pâra şi „săparea” colegilor de serviciu se opune iubirii jertfelnice a celor care îşi asumau teribile pedepse pentru a salva grupul. Mi se pare că suntem tare departe de ei. De aceea, salutară iniţiativa Patriarhiei Române şi obligatorii gesturile noastre de salvare a memoriei şi demnităţii naţionale prin cultul eroilor din perioada persecuţiilor secolului al XX-lea. Sfântul Isaac Sirul a spus că „nimeni nu s-a suit la cer cu răsfăţul”. Mi se pare că avem obezi mari în elevaţia noastră spirituală. Poate, sperăm, vom învăţa ceva din paginile înlăcrimate de la sfârşitul mileniului trecut şi vom găsi înţelepciunea să descoperim frumuseţea suferinţei, jertfelniciei şi dragostei de semeni.

Momente-de-reflectie

jos