Program liturgic (16 – 29 ianuarie)

Luni, 16 ianuarie

17.00 – 18.30 – Program de spovedanie;

Marţi, 17 ianuarie

6.00 – Sf. Liturghie;

Miercuri, 18 ianuarie

18.00 – Sf. Maslu;

Vineri, 20 ianuarie

18.00 – 19.30 – Acatist şi program de spovedanie;

19.30 – 20.30 – Seară catehetică;

Sâmbătă, 21 ianuarie

10.00 – Parastase (dacă sunt anunţate din timp);

Duminică, 22 ianuarie

8.00 – Utrenia şi Sf. Liturghie;

Luni, 23 ianuarie

17.00 – 19.00 – Program de spovedanie;

Marţi, 24 ianuarie

6.00 – Sf. Liturghie;

Miercuri, 25 ianuarie

18.00 – Sf. Maslu;

Vineri, 27 ianuarie

18.00 – 19.30 – Acatist şi program de spovedanie;

19.30 – 20.30 – Seară catehetică;

Sâmbătă, 28 ianuarie

10.00 – Parastase (dacă sunt anunţate din timp);

Duminică, 29 ianuarie

8.00 – Utrenia şi Sf. Liturghie

18.00 – Vecernie cu Litie.

Gândul care devine forță

Vrednicul de pomenire IPS Bartolomeu Anania, într-una din predicile sale, spunea că, atunci când era închis în temniță, de către comuniști, avea trei surse prin care își putea întări sufletul pentru a depăși torturile psihice și fizice la care era supus: 1) gândul la Dumnezeu; 2) râsul și 3) cultura. Cel de-al treilea motiv, cultura, reprezintă și imboldul pentru care astăzi s-a adus omagiu poetului național al românilor la Cimitirul Bellu și de către credincioșii din comunitatea Bisericii Sfântul Dumitru-Poștă. Alături de noi au fost studenți ai Universității Ecologice din București, îndrumați de doamna Prof. Dr. Carmen Bulzan. După slujba parastasului, în semn de recunoștință pentru Eminescu, Justinian Constantinescu, graficianul Revistei Dimitrios și un îndrăgostit de lirica eminesciană a prezentat o evocare a vieții și activității marelui om de cultură născut la Botoșani. Apoi, s-au recitat câteva poezii în limbile română, engleză, spaniolă, italiană și germană. La final, doamna profesor Bulzan a rostit un cuvânt emoționant despre poetul național, frumusețea poeziei și puterea culturii. Tinerii care au recitat, și nu numai, ne-au făcut să conchidem că felul lui Eminescu de a înțelege lumea și de a o exprima, prin poezii, a vibrat în sufletele oamenilor, iar gândul a devenit o forță sau o sursă de însuflețire.

La final, în lipsa posibilității unei plimbări pe sub teiul lui Eminescu din Iași, am gustat un pahar cu ceai de tei și am depus flori și candele pe locul unde își doarme somnul de veci. Dumnezeu să-l ierte și să-l odihnească în pace!

A fost un ceas emoționant și suntem recunoscători Bunului Dumnezeu că ne-a oferit prilejul să fim împreună la Ziua Culturii Române, chiar la mormântul poetului național.

Foto: Laura Dobre

Pregătiri pentru Sfânta Liturghie prin milostenie

        Cum te pregătești sâmbăta pentru Sfânta Liturghie, spunea Sfântul Ioan de Kronstadt, așa ajungi duminica. Există trei împăcări pe care trebuie să le facă un creștin înainte de Sfânta Liturghie: cu Dumnezeu, cu semenii și cu sine sau cu conștiința sa. Dacă nu poți să-ți liniștești conștiința decât atunci când te împaci cu semenii, aceasta arată că există o subtilă interdependență între cele trei împăcări. „Dacă zice cineva: iubesc pe Dumnezeu, iar pe fratele său îl urăşte, mincinos este! Pentru că cel ce nu iubeşte pe fratele său, pe care l-a văzut, pe Dumnezeu, pe Care nu L-a văzut, nu poate să-L iubească.” (Ioan 4, 20). De aici deducem că împăcarea cu Dumnezeu e o urmare firească a celorlalte două.  Milostenia e cea mai simplă și clară formă de a realiza cele trei împăcări deodată.

         „Daţi mai întâi milostenie cele ce sunt înlăuntrul vostru” (Luca 11, 41), ne arată o altă formă de a ieși din propria noastră bulă a egoismului. Apostolul Petru îi spunea odinioară ologului de la poarta Templului, care cerea milostenie sau bani:”Argint şi aur nu am; dar ce am, aceea îţi dau. În numele lui Iisus Hristos Nazarineanul, scoală-te şi umblă!” (Fapte 3, 6). Cu alte cuvinte, a dat ceea ce primise poruncă să dea: „în dar aţi luat, în dar să daţi” (Matei 10,8), harul vindecării.

         Și câțiva voluntari au ieșit să împartă, în dar, cele pe care le-au avut la dispoziție. Grupul, care s-a ocupat de pregătirea și distribuirea sandwich-urilor și a laptelui cald, a plecat din fața Bisericii Sfântul Dumitru-Poștă începând cu ora 8 dimineață. Până la ora 10, voluntarii i-au căutat pe cei care au avut nevoie de o masă caldă străbătând străduțele din Centrul Vechi spre stația de metrou Universitate.

Același sentiment de bucurie de a dărui ca cel de Crăciun

       In aceste zile, in care buletinele meteo avertizau ca un val de frig menit sa „crape pietrele” se va napusti peste tara noastra, Sectorul social al parohiei Sfantul Dumitru-Posta a initiat, între 0rele 17-20.00, o actiune de ajutorare a oamenilor strazii, cu mancare (50 de sandwich-uri) si lapte cald. I-am căutat pe acei oameni nevoiasi, fara adapost, care sunt expusi direct pericolului imbolnavirii si chiar mortii, pe Calea Victoriei, I.C.Brătianu, stația de metrou Universitate, în locurile si cotloanele unde stiam ca se adapostesc. Am fost primiti cu bucurie si am simtit inca o data ca prin noi, cei ce daruim, Dumnezeu Se ingrijeste de toata faptura mainilor Lui. 
        Nimic nu este mai frumos decat a darui celor saraci si in nevoi, caci generozitatea si daruirea cu inima curata ne feresc de judecata si ne apropie de Cer. 

Vecernia Sfântului Ioan Botezătorul

La -10 grade afară, în Centrul vechi al Capitalei, ne-am încălzit inimile prin rugăciune în lumina candelelor din Biserica Sfântul Dumitru. Strana condusă de Silviu Nedelcu a fost la un nivel înalt şi am plecat spre case bucurându-ne de albul aşternut peste oraş şi liniştea din inimi.

Câteva imagini de aseară surprinse de Laura Dobre, căreia îi mulţumim foarte mult!

Te-am însemnat în palmele Mele!*

              Aceasta e replica lui Dumnezeu, prin Isaia, către un popor care spunea că Dumnezeu l-a uitat (Isaia 49, 14). În alt loc al Scripturii, tot Isaia spunea: „nimeni nu chema numele Tău şi nici unul nu se deştepta ca să se întărească întru Tine” (cap.64, 6). De aici înțelegem că invocarea numelui divin întărește sufletul. Prin extensie, viața duhovncească începe atunci când se rostește o rugăciune personală, către un Dumnezeu Personal și nu o rugă cu un caracter magic. Apostolul Pavel ne oferă un alt indiciu referitor la felul cum putem să-L vedem concret pe Dumnezeu în viața noastră: „Nimeni nu poate să zică: Domn este Iisus, – decât în Duhul Sfânt” (I Corinteni 12, 3). Ai Duhul prin rugăciune? Ești întărit și ferit de ispite. Nu ai rugăciune, nu ai nici Duhul? Prin urmare, nu poți să vezi dincolo de învelișul formelor sau dincolo de ritual.

         Cum odinioară Duhul cel Sfânt s-a coborât în chip de porumbel peste „Preacurat creștetul Stăpânului”, cum spune cântarea, prezența zăpezii, de Bobotează, care se coboară lin peste butoaiele pline de apă, parcă amintește de Duhul. Același alb, simbol al purității, s-a aflat și la sărbătoarea de sfințire a apei astăzi. Într-un cuvânt, parcă Dumnezeu și-a amintit de noi și ne-a redat normalitatea, și anume: ger și zăpadă de Bobotează.

(*Isaia 49, 16)

Daniel Jora