MUZICA BIZANTINĂ VINDECĂ DEPRIMAREA

Muzica bizantină îl sfințește pe om fără jertfă. Un mijloc însemnat de vindecare a sufletului chinuit al omului căzut, al celui pătimaș, este cu adevărat muzica bizantină. De aceea înțeleptul doctor al sufletului, Cuviosul Porfirie, spune: „Muzica bizantină este foarte folositoare pentru suflet. Nu trebuie să existe niciun creștin care să nu cunoască muzica bizantină. Toți trebuie s-o învățăm. Ea are o legătură directă cu sufletul. Muzica îl sfințește pe om fără jertfă. Fără osteneală, veselindu-te, devii sfânt”. Mai ales pentru vindecarea deprimării, muzica bizantină este un mijloc foarte eficient. Muzica bizantină vindecă deprimarea. „Într-o vreme, povestește Bătrânul, regele Saul fusese cuprins de un demon, iar David mergea și-i cânta, după care demonul pleca. Mergea cu psaltirea și-i cânta. Unde sunt cei care aleargă peste tot să afle vindecare pentru deprimarea lor? Când vom învăța muzica bizantină și vom vedea întunericul venind, vom cânta o Slavă și întunericul care vine să ne cuprindă, ca un fel de melancolie sufletească, se va preface în cântare pentru Dumnezeu. Eu cred aceasta, și încă cu toată tăria. Vă spun că un muzician care iubește muzica și este evlavios, poate preface o greutate a sa într-o lucrare muzicală sau o lucrare gata alcătuită s-o cânte, s-o redea. Astfel, în loc să plângă și să fie împovărat, îi aduce o doxologie lui Dumnezeu”. Omul sănătos trăiește în armonie. Iar armonia este virtutea. Starețul spunea: „Muzica bizantină este foarte ușoară, atunci când sufletul o îndrăgește. Mare este folosul armoniei ce-l aduce în suflet! Cel care cunoaște muzică și are smerenie, are Harul lui Dumnezeu. E gata să se înfurie, să izbucnească, dar se teme să nu strice armonia, pentru că furia și toate aceste stări păcătoase nu se potrivesc cu armonia. Și astfel, încetul cu încetul, urăște răutatea și-și însușește virtutea, care este armonie”.

Sfântul Porfirie Kavsokalivitul, marturieathonita.ro

Anunțuri

EDITORIAL – REVISTA DIMITRIOS NR. 35

logoAUZUL INIMII

de Pr. Paroh Mihai Gojgar

Discuţiile contradictorii pe tema tipului de muzică pe care o poate asculta un creştin sunt foarte vechi. Am susţinut şi seri catehetice pe această temă, cu riscul de a leza rapperi, rockeri, depeche-işti, manelişti sau psalţi. Nu s-a întâmplat, totuşi, să fie cineva jignit, dimpotrivă, serile de vineri sunt pline de savoare. Evident, nu o să putem lămuri dilemele sau întrebările din aria sunetelor care ne bucură, dar vă oferim în paginile care urmează câteva mărturii-ghid, sfaturi şi informaţii, cel puţin interesante. Din punctul meu de vedere, muzica pe care o ascultăm spune destule despre noi, despre starea noastră, despre ce avem nevoie într-un anumit moment. Gândindu-mă la faptul că schimb postul de radio în mașină atunci când aud ceva nepotrivit mie sau refuz să ascult comentariile DJ-ilor şi zgomotele, înţeleg că muzica exprimă sensibilitatea noastră, capacitatea de a descoperi acorduri armonioase şi a le găsi echivalenţa în natură. Cred că asta este: muzica relevă o poveste despre noi, despre cum am găsit sau vrem să găsim lumea. Nu, nu ascult doar Radio Trinitas; pentru că îmi plac în anumite momente Gheorghe Zamfir şi naiul, Beethoven şi liniile sale profunde, o melodie din anii ’90 şi amintirea primului televizor color poposit în casă ori a altor fotografii din memoria personală. Evident, sunetele oferă o energie, însoţesc un duh, iar aici trebuie să fim atenţi, critici şi preocupaţi. Excesele aşa-zis muzicale nu pot conduce către ceva bun. Înainte de a condamna pe fanul respectivului gen, mi se pare mai important desluşirea răspunsului la întrebarea: „De ce acel stil? De ce acel cântăreţ?”. Muzica reprezintă un mesaj către noi, dar, paradoxal, şi de la noi către ceilalţi. Dacă audiez ceva, îţi spun ce am nevoie. Ai urechea potrivită să mă asculţi?

 

 

Colegi cu fiii și nepoții noștri

banner nr.33

logoPr. Paroh Dr. Mihai GOJGAR

Educaţia este o prioritate naţională. Cine a spus asta? Mai degrabă, cine nu a spus asta? E greu să identifici vreo grupare sau mişcare politică unde să nu se declare emfatic necesitatea sprijinirii educaţiei. Totuşi, aşa se şi întâmplă?

Probabil că diferenţele majore de viziune dintre pregătire şcolară şi educaţie, dintre informare şi formare mi-au provocat întrebarea de mai sus. Părintele Dumitru Stăniloae spunea că „nu există limită în posibilităţile omului educat“. Dar dacă nu sunt limite, care să fie direcţia? Citește în continuare „Colegi cu fiii și nepoții noștri”

Viața prin ochi de copil

banner nr.33

Nicolae Interviu realizat de Ionelia Olteanu

În lumea copiilor, totul este așa cum a fost lăsat de Dumnezeu. Orice lucru mic, pentru ei, are o însemnătate diferită, iar frumusețea iese la iveală din simplitate. După ce am intervievat un copil inteligent, am rememorat cu dor și plăcere toată copilăria minunată pe care am trăit-o. Trebuie să recunosc, eram puțin temătoare cu privire la acest interviu, dar orice urmă de îndoială a dispărut în momentul în care am văzut cât de dornic este acest copil să vorbească și să își demonstreze inteligența. Citește în continuare „Viața prin ochi de copil”

Creștinismul în lume, nr. 33

banner nr.33DENIS-HART---STIRI-CRESTINEAcuzațiile de inducere în eroare a publicului aduse panourilor grupului pro-viață Both Lives Matter  (Amândouă Viețile Contează – n.n.) din Irlanda de Nord au fost respinse de Autoritatea Standardelor de Publicitate din Marea Britanie. Cifra afișată pe panouri, de 100.000 de vieți salvate de legile anti-avort (încă în vigoare în această parte a Regatului Unit), a fost considerată, după consultarea statisticilor, ca fiind corectă. Membrii grupului au declarat: „Indiferent de opinia pe care o aveți asupra avortului, există 100.000 de motive să luați o pauză și să vă puneți câteva întrebări despre direcția în care se îndreaptă cultura noastră”. (christian.org.uk) Citește în continuare „Creștinismul în lume, nr. 33”

INVESTIȚI PENTRU VIITOR!

Adrian Ștefan IONESCU

Ne aflăm la jumătatea lunii august, iar începutul anului școlar se apropie cu pași repezi, fiind un moment de bucurie pentru copii, dar şi pentru părinţi, bunici sau toţi cei care au prilejul să îşi amintească de anii de şcoală. Deși dreptul la educaţie este legiferat în Constituţia ţării, totuşi, nu toţi dintre noi, chiar dotaţi intelectual fiind, îşi pot permite să studieze. Cu toţii ne dorim să avem o ţară cu oameni mai buni, mai educaţi, care să ştie să respecte valorile umane sau materiale. Ne dorim, dar ce facem pentru aceasta? Cerem, dar ce dăm în schimb? Citește în continuare „INVESTIȚI PENTRU VIITOR!”

PRIETENIA ESTE IUBIREA SUFLETULUI SĂNĂTOS FAȚĂ DE UN ALT SUFLET SĂNĂTOS

Sfântul Nectarie de Eghina

Prietenia este sfântă, curată, nevinovată, fidelă, neschimbătoare, sinceră, temerară, adevărată, veşnică. Prietenia este o virtute, pentru că îşi are sălaşul în ethos şi în buna educaţie a sufletului sănătos; căci nu se uneşte decât cu virtutea şi este iubitoare de virtute, îmbrăţişând-o şi rămânând cu ea în veci. Prietenia, ca virtute, se lasă atrasă de ceea ce-i este asemenea şi îşi află odih­na în virtuţile care se înrudesc. Prietenia este legătura dintre suflete asemănătoare. Este o pătimi­re a sufletului drept-cugetător, care se leagă printr-o iubire puternică de cei care-i sunt dragi, unind prin dorinţă, într-o singură realitate, sufletele care prin firea lor au tendinţa să fie despărţite. Prietenia are un ethos statornic, ce nu face concesii. Aristotel a spus: Citește în continuare „PRIETENIA ESTE IUBIREA SUFLETULUI SĂNĂTOS FAȚĂ DE UN ALT SUFLET SĂNĂTOS”

DURATA PRIETENIEI

logoUn editorial de Pr. Paroh Dr. Mihai GOJGAR

Un enoriaş îmi spune că nu poate veni la hram, deoarece a programat o plecare în Deltă alături de câţiva prieteni. O domnişoară se plânge că prietenul ei nu o înţelege deplin. Din fericire, alţii se intuiesc: o problemă se rezolvă dacă ai prieteni care îţi deschid o uşă unde trebuie. Chiar dacă e vorba de uşa de la scară, unde obişnuieşti să îţi petreci serile cu prietenii şi lăzile de bere.

Iată doar câteva utilizări ale cuvântului „prieten”. Un termen ale cărui sensuri par a fi rătăcite ori greu de desluşit în viaţa de zi cu zi. În aceeaşi situaţie, se regăsesc şi alte noţiuni şi expresii, precum „iubire”, „credinţă”, „toleranţă”, „tupeu” etc. Citește în continuare „DURATA PRIETENIEI”

SĂ ÎNDRĂZNIM SĂ AJUTĂM

Social_IMG_20170719_174742

Alexandra Nicolaescu

Atunci când cunoaștem o persoană care nu se încadrează cumva în standardele obișnuite, putem cădea în capcana de a emite anumite judecăți, de a face presupuneri.

Acest lucru se întâmplă destul de des în cazul persoanelor fără adăpost, care sunt supuse marginalizării sociale, fiind desconsiderate sau chiar ignorate. Astfel, posibilitatea integrării sociale în cazul oamenilor străzii este pusă sub semnul întrebării, încrederea acordată acestora fiind aproape nulă.

Sorin, în vârstă de 46 de ani, este un caz reușit al Sectorului Social-Filantropic din parohia noastră în ceea ce privește integrarea socio-profesională a persoanelor fără adăpost.

În februarie 2017, membrii din cadrul Sectorului Social-Filantropic al Bisericii Sfântul Dumitru-Poștă l-au recomandat pe Sorin pentru a fi angajat la o brutărie din orașul Voluntari și i-au oferit suport în perioada de acomodare.

Ajutorul nostru pentru Sorin nu a fost prea valoros din punct de vedere material, acesta constând în plata abonamentului pe o lună pentru transport și pachete alimentare, dar ceea ce a contat cel mai mult a fost deschiderea pe care a primit-o din partea noastră și susținerea morală.

În prezent, Sorin lucrează ca brutar în Voluntari și ca paznic la Mănăstirea Antim, fapt ce dovedește că munca și seriozitatea pot reprezenta cartea de vizită a unui om simplu.

Vă împărtășim câteva din gândurile domnului Sorin:

Citește în continuare „SĂ ÎNDRĂZNIM SĂ AJUTĂM”

PREGĂTIRI DE ZBOR

logo

Pr. Paroh Dr. Mihai GOJGAR

La ora scrierii rândurilor de față, pregătirile pentru sărbătoarea Sfântului Mare Mucenic și Tămăduitor Pantelimon au intrat în linie dreaptă. O săptămână mai târziu (5 august), îl vom cinsti pe Sfântul Cuvios Ioan Iacob Hozevitul, monahul român adormit în Domnul acum 57 de ani. După încă două zile, Sfântul Cuvios Nicanor, mare ocrotitor al copiilor bolnavi, ale cărui sfinte moaște se află în biserica în care ne adunăm ca o familie, va binecuvânta praznicul său anual. Trei popasuri foarte importante pentru comunitatea din strada Franceză, la care sperăm să ne întărim sentimentul de frățietate și de bucurie că respirăm în același Duh. 11 zile în care un lăcaș de cult plin de tineri slujește prospețimii sufletești. Privind cele trei evenimente în ansamblu, am realizat că toți cei trei eroi ai credinței au făcut pasul spre Împărăția Cerurilor înainte de acei 70 de ani pe care ni-i luăm ca reper, aproape contractat, al vieții proprii. Sfântul Pantelimon – 19 ani, Sfântul Ioan Iacob – 47 de ani, Sfântul Nicanor – 58 de ani. Media? Puțin peste 41 de ani. Mi se pare o perioadă bună de reflecție pentru cei care ne plănuim etapele vieții în funcție de bifarea a șapte decenii de viață, ca să nu mai vorbesc de cei care vor să bată suta ori alte vârste matusalemice.

Citește în continuare „PREGĂTIRI DE ZBOR”