Ionelia Olteanu

Când Părintele Mihai Gojgar mi-a propus să realizez o serie de interviuri cu oameni ai Bisericii „Sfântul Dumitru-Poștă”, nu am stat nicio clipă pe gânduri. Mi-a plăcut foarte mult inițiativa, pentru că aveam ocazia de a-i cunoaște mult mai bine pe cei de care m-am apropiat și pe care nu am reușit până acum să îi descopăr cât aș fi vrut. Totodată, îmi doresc să îmi îndeplinesc și misiunea primită, aceea de a pune în evidență relația credinciosului cu Biserica „Sfântul Dumitru-Poștă”.
Și pentru că am adus vorba despre persoanele apropiate și dragi, o să dedic debutul seriei de interviuri unui tânăr extrem de valoros pentru parohia noastră, stâlpul stranei și sprijinul corului, Dragoș Andrei Isbășoiu. Pentru că este un băiat foarte modest, nu îi place să primească laude. Cu toate acestea, valoarea lui este una mare și pentru asta îi mulțumim.
Prima întrebare pe care i-am adresat-o a fost legată de motivul pentru care vine la Biserica „Sfântul Dumitru-Poștă”. Cu un zâmbet discret, și-a adus aminte de luna iunie a anului 2017 și de terminarea studiilor de licență din cadrul Facultății de Teologie Ortodoxă din București. Bunul său prieten și coleg, Andrei Buzilă, i-a propus să vină la această biserică pentru a fi cântăreț. După câteva săptămâni de gândire, a decis să vină la strana bisericii. Și aici a rămas.
L-am întrebat când a început să vină. M-a surprins faptul că, fără să stea prea mult pe gânduri, mi-a spus exact ziua: 9 iulie 2017 a fost prima duminică în care am cântat la Biserica „Sfântul Dumitru-Poștă”. Nu avea garanția că va rămâne, pentru că nu știa dacă Părintele Mihai Gojgar va fi de acord cu acest lucru. Răspunsul l-a primit în august 2017 când părintele și-a pus baza în el, mărturisindu-i că nu își face griji, pentru că strana e pe mâini bune.
După aceste două întrebări introductive, m-am gândit că ar fi potrivit să îl întreb care sunt activitățile care îi plac cel mai mult, dar și în ce se implică. Mi-a răspuns ferm că întrebarea conține două părți complementare. Se implică în activitățile care îi plac, dar sunt și activități pe care le apreciază, chiar dacă nu contribuie la realizarea lor. „Slujbele la care particip în calitate de cântăreț presupun faptul că trebuie să asigur atât existența materialelor necesare la strană pentru săvârșirea acestora (cărți de cult, partituri), cât și pregătirea slujbelor. Totodată, prezența la strană înseamnă și prezența la repetițiile corului. Apreciez existența unui cor format din tineri care își doresc să învețe muzică psaltică și încerc să îi coordonez alături de Alexandru Cantoriu, colegul de strană și dirijorul principal al corului.” Contribuția lui Dragoș se poate observa și în revista Dimitrios, pentru care scrie câte un articol: „Apreciez foarte mult că la Biserica „Sfântul Dumitru-Poștă” există o revistă creată cu scopul de a informa credincioșii în ceea ce privește viața parohiei. După cum am spus, apreciez și activitățile în care nu mă implic, precum târgurile cu scop caritabil prin intermediul cărora sunt ajutați elevii cu o situație financiară precară, dar cu rezultate școlare bune”.
Pentru că știu că prezența lui la biserică este mai mult decât constantă, l-am întrebat ce a observat la credincioșii care îi calcă pragul. Mi-a mărturisit că, pentru el, schimbarea parohiei a fost ca o schimbare a familiei rurale cu una urbană. Acest schimb l-a determinat să fie cu ochii în patru și să îi observe pe credincioșii care intră în biserică. ,,Ce pot spune? Am găsit o comunitate destul de tânără din punctul de vedere al vârstei, un preot și un diacon plini de viață și niște oameni implicați și săritori când vine vorba de a-i ajuta pe cei apropiați. Am avut şansa să întâlnesc un grup de tineri, ceea ce m-a bucurat şi mă bucură foarte mult, dar am găsit oameni buni şi prietenoşi şi printre celelalte categorii de vârstă. Evident, am observat şi anumite tipuri de gândire sau de comportament, unele dintre acestea nefiind pe placul meu, dar probabil că nici eu nu sunt pe placul tuturor credincioşilor. Probabil că nu mereu le place oamenilor cum se aude corul atunci când îl conduc sau nu mereu cântările sunt interpretate corect.”
Ultima întrebare pe care i-am adresat-o s-a legat de schimbările pe care le-ar aduce el în Biserica „Sfântul Dumitru-Poștă”. După câteva momente de gândire, mi-a mărturisit că i se pare o întrebare dificilă. ,,Aş prefera ca oamenii să rămână la fel de implicaţi sau să fie mai implicaţi şi să devină din ce în ce mai interesaţi când este vorba de căutarea lui Dumnezeu şi de păstrarea unei relaţii vii cu Domnul.”

(Foto: Laura Dobre)