Pr. Paroh Dr. Mihai GOJGAR

Un coleg m-a rugat să merg degrabă să împărtășesc un muribund. În mai puțin de o oră, în jurul meu se aflau o colecție impresionantă de medicamente, textile pătate cu sânge, mirosuri nedeslușite și izul acela greu și dulceag, urât și perfid de moarte. În fața mea, pe pat, un domn care își camufla abdomenul chinuit de ciroză sub pături în carouri, așa cum îmi imaginam că este și plasa bolii din care nu poate ieși, în carouri mici, dese și imposibil de sfâșiat. Căzuse cu puțin mai devreme pe hol, iar ligheanul cu apă roșie-bordo de lângă scaunul meu mărturisea prospețimea momentului. Icoane pe pereți, Maica Domnului, Sfântul Andrei, lemn, hârtie, sticlă…Obiecte decorative, senzația de înghesuială, gândul că întrebările mele îl obosesc prea mult. E ceas târziu și omul se chinuie. Cuvintele îi ies greu, mult mai greu decât îi iese sufletul prin fiecare respirație dureroasă. Mă doare și pe mine privirea încețoșată, pata de sânge întărit pe care o mângâie cu mâna dreaptă, mărturisirea resemnată. Știe ce va urma.
Vă întrebați dacă e pregătit? Hm…Suntem vreodată pregătiți? Încep rânduiala și mă însoțește epuizat cu semnul Sfintei Cruci. Zicem împreună Tatăl nostru. Când îmi apropii lingurița de buzele sale, știu că misiunea mea s-a împlinit în acea seară. Închide ochii și primește cu evlavie Sfânta Euharistie. El va afla în curând cum și-a îndeplinit misiunea vieții. Își lasă capul pe partea ficatului ros de boală și în direcția crucifixului de lemn, care îi îmbrățișează lampa de pe noptieră, și rămâne în așteptare.
Pe drumul spre casă, scurta întâlnire mi-a prilejuit multe gânduri. Cât de sinceră este spovedania unui muribund! Cât de sintetică…! Și câte ai de învățat! Cel pe care îl asculți îți oferă, în esență, tot ce e mai important, tot ceea ce e lipsit de superficialitate, de impresii de moment și de stare. Nu mai bârfește, nu spovedește pe alții, nu se scuză, nu acuză, nu minte, nu ocolește adevărurile grele. Fără să rănesc discreția spovedaniei, vă împărtășesc două idei, pe care le găsesc extrem de utile. Cred că e cazul să reflectăm la ele. Vin din gura însângerată a unui om aflat în anticamera morții. De ce ni se întâmplă greutățile? Păcatele, multe păcate. Unde greșim? Suntem dezorganizați.
Am senzația că ne regăsim, întrucâtva, în cele două avertismente deghizate. Dar nu mai sunt la fel de sigur că vom avea toți prilejul întâlnirii sincere cu Hristos, chiar și pe patul de rămas-bun.

 

Maria-Camelia BURICEA

În fiecare marți, de la ora 18:30, vom lucra la confecţionarea produselor pentru evenimentul caritabil din 10-11 noiembrie, „Arte pentru carte” – ediția a II-a.
Tricotăm, croșetăm, pictăm și dăruim speranță pentru patru copii pe care îi vom sprijini cu burse lunare în anul școlar 2018-2019.
Fii și tu alături de ei!

Participarea la atelierul de creație poate fi confirmată la numărul de telefon 0726564156 – Alexandra Nicolaescu.

Adresa: Splaiul Independenței nr. 2k, sc. B, et. 2, camera 6, sector 3, București (sediul Asociației Umanitare Tadeu)

Nu sunt bucuriile mai mari când sunt nesperate, negândite, neimaginate? Nu așa s-a întâmplat în Duminica Învierii? Ei bine, este imposibil a descrie sentimentul de fericire simțit când am fost anunțat că Patriarhul României a oferit un fragment din sfintele moaște ale Sfântului Mare Mucenic Dimitrie parohiei noastre. Recunosc că nu am îndrăznit vreodată să cred că sfintele moaște ale ocrotitorului lăcașului din strada Franceză nr. 1 vor fi spre închinare aici. Nu aveam un plan sau vreo intenție în această privință; era ceva de domeniul iluzoriului, o ecuație ce implica atât de mulți factori și prea puține cunoștințe de dezlegare a ei.
Dumnezeu S-a milositivit de noi și ne-a arătat puterea Lui. Încă o dată, Preafericitul Părinte Patriarh Daniel a arătat grijă față de comunitatea noastră și a îndreptat fragmentul din trupul sfântului mare martir, sărbătorit pe 26 octombrie, către lăcașul din strada Franceză nr. 1. Sfintele moaște provin din tezaurul Arhiepiscopiei Romano-Catolice de Mediolanum (Milano), așa cum se poate constata din sigiliul metalic și documentul aferent, și au fost aduse de doamna Eliana Petria, căreia îi mulțumim foarte mult, gestul rămânând înscris în Cartea de Aur a parohiei noastre. Odorul a fost depus în racla de argint care adăpostește și părți din trupurile Sfinților Haralambie, Pantelimon, Nicanor și Antipa. Curând, vom începe demersurile confecționării unei racle dedicată Sfântului Dimitrie. Dacă vor fi sprijinitori ai acestui proiect, vom fi recunoscători.
Așadar, 2018 va însemna primul hram istoric în care vom putea să ne închinăm moaștelor patronului Tesalonicului, izbăvitorul de groaza cutremurului. Sperăm să fim într-un număr cât mai mare și să ne împărtășim bucuria unii altora.
Iubirea este bucuria de a face altora bucurie. (Sfântul Ioan Gură de Aur)

Bogdan NICOLAESCU

Cu ajutorul dumneavoastră, cititorii revistei noastre, cele două fronturi paralele pe care înaintează lucrările de restaurare ale Bisericii „Sfântul Dumitru-Poștă” realizează progrese din ce în ce mai vizibile. Refacerea picturii interioare, intrată într-o ultimă fază, cea a restaurării picturii turlei bisericii, se realizează cu rapiditate – dar nu cu mai puțină grijă – pentru a fi gata înainte de 1 decembrie, ziua în care se va celebra Centenarul Marii Uniri. Ceva mai departe – dar nu departe de ochii lumii, grație fotografiilor primite din partea doamnei Sultana Ruxandra Polizu, căreia îi mulțumim pe această cale –, la laboratorul Iorux Restorations, restaurarea catapetesmei este și ea în plină desfășurare. Astfel, ornamentele a două dintre poalele iconostasului au fost finalizate de către sculptor și aduse înapoi la laborator, unde vor fi „supuse” următoarelor etape de restaurare: curățarea picturii și vernisarea (acoperirea cu un strat protector pe bază de rășini cu rol în protejarea și potențarea culorilor). Mulțumind încă o dată celor ce au contribuit la aceste realizări importante pentru Biserica „Sfântul Dumitru-Poștă” și comunitatea din jurul ei, reamintim că ajutorul oamenilor este în continuare esențial pentru ducerea la bun sfârșit a muncii începute.