Justinian Constantinescu

Posada, Rovine, Podu Înalt, Călugăreni, Plevna, Mărăşti, Mărăşeşti şi Oituz – momente de jertfă şi locuri adăpate cu sânge românesc, pietre de hotar ce reprezintă temeliile României moderne şi contemporane. Au fost vremuri de restrişte, neguroase, tulburi, cutremurătoare, care parcă împlineau acele cuvinte proroceşti ale Mântuitorului Hristos: „Şi stelele vor cădea din cer şi puterile care sunt în ceruri se vor clătina”.

Cu toate acestea, ne-am ridicat de la pământ, am scuturat tina de pe haina sfâşiată, ne-am pansat rănile sângerânde şi am ridicat fruntea către Cer. Iar în ochii noştri, oglinzi fidele ale sufletului omenesc, au strălucit cu încăpăţânare, cu licăriri orbitoare pentru duşmanii neamului, credinţa, nădejdea şi dragostea. Credinţa strămoşească în Dumnezeu. Nădejdea în mila Lui. Şi dragostea de Dumnezeu nestrămutată, de pământul în care ne-am născut şi de neamul în care ne-a hărăzit El să ne împlinim destinul.

Prinos de recunoştinţă şi glorie eternă eroilor români „căzuţi pe toate câmpurile de luptă, în lagăre şi în închisori, pentru apărarea patriei şi a credinţei strămoşeşti, pentru întregirea neamului, pentru libertatea şi demnitatea noastră” (cerere din Ectenia Mare la Ieşirea cu Cinstitele Daruri din cadrul Dumnezeieştii Liturghii)!

Pr. Paroh Dr. Mihai GOJGAR

Pe 9 mai 1877, Mihail Kogălniceanu a rostit în Parlamentul României memorabilele cuvinte: „Suntem independenţi! Suntem naţiune de sine stătătoare!”. S-au împlinit de curând 140 de ani de la acel moment. Câţi ne mai aducem aminte de acea zi? În ce mod mai preţuim astăzi jertfa eroilor din Războiul de Independenţă? Mass-media a acordat spaţii largi cinstirii zilei de 9 mai, dar, vai!, nu din considerente de preţuire a istoriei naţionale, ci pentru elogierea Declaraţiei Schuman. Pe 9 mai 1950, ministrul de externe francez, Robert Schuman, propunea o nouă organizare a Europei, o Comunitate supranaţională, punctul de început al Uniunii Europene, al unei structuri cu reale probleme şi care a cunoscut primul mare şoc de curând – Brexit.

De aceea, vă propunem o ediţie dedicată Independenţei de Stat a României. Să ne aducem aminte de eroii căzuţi la Griviţa, Plevna, Rahova. De prezenţa preoţimii române alături de ostaşi şi de jertfa lor. De incredibilele poveşti ale unor eroi ca George Şonţu. Şi de faptul că românii nu sunt nişte laşi, nişte trădători sau oameni cu suflet slab, aşa cum se tot vehiculează în ultimii ani de aşa-zis specialişti în istorie. Ci au născut fapte eroice, care au inspirat respectul întregii lumi.

Un popor care nu îşi cunoaşte istoria este ca un copil care nu îşi cunoaşte părinţii (Nicolae Iorga). În prag de Înălţarea Domnului, Zi a Eroilor neamului, vă oferim o filă din albumul familiei noastre româneşti. Suntem datori să cunoaştem, să respectăm şi să iubim sacrificiul strămoşilor noştri!