Pr. Paroh Dr. Mihai GOJGAR

„Dacă tinerețea ar ști și bătrânețea ar putea…”

Arsenie Papacioc

Cam aşa s-ar putea sintetiza de multe ori gândurile noastre cotidiene: atunci când constaţi că acei tineri nu cunosc bunele maniere, când îşi pierd timpul, când nu studiază, când nu fac alegerile socotite corecte, când dovedesc naivitate, când… când… când… Dar şi atunci când în spectrul vizual ori mintal îţi intră neputinţele fizice ale celor ajunşi la senectute, împietrirea unora, imposibilitatea schimbării unor păreri, rugina unor prejudecăţi.

Fără doar şi poate că Biserica îşi doreşte prezenţa tuturor în familia ei, indiferent de vârsta trupului. Dacă acest număr este dedicat tinereţii, aceasta se datorează aniversării a opt ani de când Biserica „Sfântul Dumitru-Poștă” a devenit Paraclis Universitar, 12 mai 2009. Chemarea în Casa Domnului nu se adresează, însă, doar celor de până în 30-35 de ani. Nicidecum! Tinereţea priveşte starea sufletului, verdeaţa opiniilor, supleţea trăirilor, frăgezimea credinţei. Şi, aşa cum obişnuim să spunem, atributele de mai sus pot fi bifate de toţi cei care au între 10 şi 110 ani. În plus, vă asigurăm că facem şi excepţii la limita de vârstă anunţată.

În pardoseala bisericii, în naos, se află un medalion superb, din piatră naturală, al cărui simbolism îl vom explica integral într-unul din numerele viitoare. Rămânem acum doar la un singur element din acesta: peştii. Trei dimensiuni, adică toate vârstele. Aceeaşi direcţie, spre ancoră – spre Biserică.

O chemare tainică, dar neîncetată pentru tinerii de toate vârstele, pentru oamenii care înţeleg că „tinereţea şi maturitatea nu sunt legate atât de ani, cât de sufletul omului. Dovada tinereţii e fapta”. (Simion Mehedinţi)

Încheiem tot cu un citat de la Părintele Arsenie Papacioc, un tânăr desăvârşit pe toată perioada celor 97 de ani de viaţă: „Cine este bătrân la tinereţe, poate fi şi tânăr la bătrâneţe”.