Daniel JORA (articol apărut în nr. 110 al Revistei Dimitrios)

Am terminat liceul și mă uit în oglindă. Ce văd în ochii mei? Nimic. Ce lucru concret știu să fac? Niciunul. Cum așa, că doar am 12 ani de școală? Cine a investit în mine răbdare sau afecțiune? Cine a dorit să mă formeze? Ce profesori au dorit să rămână nemuritori în inima mea dându-mi ceva din sufletul lor? Simt că nu am rădăcini și acum: încotro, Doamne? În curând, începe anul universitar, iar eu am uitat cam tot ce am învățat. Știu că limba română m-a ajutat să mă exprim, matematica, să aprofundez lucruri sau să gândesc mai adânc, geografia mi-a arătat cât de frumoasă e România noastră, ora de religie mi-a inspirat valori, care, așa cum spunea Părintele Stăniloae, mențin sănătatea sufletului. Având toate aceste abilități, parcă nu e suficient și nu sunt pregătit să merg mai departe.

– Încotro, Doamne?

-„S-au risipit planurile tale, ai căzut cu duhul şi ai obosit, să ştii că «De la Mine a fost aceasta». Tu ţi-ai făcut planurile tale şi le-ai adus înaintea Mea, ca Eu să le binecuvîntez. Dar Eu vreau ca tu să Mă laşi pe Mine să conduc toate împrejurările vieţii tale şi atunci toată răspunderea va fi a Mea, căci e prea grea pentru tine această povară şi tu unul nu vei putea să te isprăveşti cu ea, întrucât tu eşti doar o unealtă şi nu te vei descurca singur. (Acest [fragment] reflectă o taină a rugăciunii profunde, taină, care se descoperă în convorbirea lui Dumnezeu cu sufletul omului. Părintele Serafim [de Virița] l-a adresat unui fiu duhovnicesc, episcop, aflat în detenţie)” (sursa: logos.md/2008/01/22/de-la-mine-a-fost-aceasta/)

Dacă îți place muzica, toată viața ta, toate gândurile, atitudinile și gesturile vor fi colorate de muzică, chiar dacă ajungi student la o facultate care inițial nu trezește prea mare interes și nu promite să ofere prea multe. Indiferent de decizia luată, în ceea ce privește alegerea unei facultăți, un lucru este sigur: nu îți aduce bucurie decât dezvoltarea darurilor primite de la Dumnezeu, pentru că „din puterea de jertfă iese puterea de viață” (Prof. Adrian Lemeni).