Sfântul Atanasie Athonitul- ctitorul bibliotecilor din Sfântul Munte Athos

Mănăstirile din Sfântul Muntele Athos aflat în Grecia, douăzeci la număr, îl au ca întemeietor pe Sfântul Atanasie Athonitul (930-1000). Acesta a ctitorit mănăstirea Marea Lavră în anul 963 cu sprijinul material al prietenului său, generalul Nichifor Focas (CAVARNOS, Constantinos. Sfântul Munte Athos. Traducere din limba engleză de prof. Paul Bălan, Bucureşti: Editura Agapis, 2005, p. 78), care a ajuns ulterior împărat al Bizanţului între anii 963-969. Sfântul Atanasie Athonitul a organizat obştea monahală după un anumit tipic. Marea Lavră avea o bogată bibliotecă în care se aflau aproximativ 960 de manuscrise (KAHZDAN, Alexander; BROWING, Robert. Library (βίβλιοθήκη). În: KAHZDAN, Alexander (ed.). The Oxford Dictionary of Byzantium. Vol. II. New York: Oxford University Press, 1991, p. 1224).

Celelalte 19 mănăstiri din Sfântului Munte Athos, au fost fondate ulterior anului 963 având ca model Marea Lavră. Toate mănăstirile athonite atunci când au fost înfiinţate au fost dotate cu biblioteci care conţineau atât operele Sfinţilor Părinţi, cât şi alte lucrări ale literaturii greceşti ori romane.

Împăratul Ioan al III-lea Dukas-Vatatzes (1222-1254) al Imperiului Bizantin din Exil aflat la Niceea, l-a trimis pe Nichifor Blemmydes în unele oraşe ale imperiului şi chiar la Muntele Athos „pentru a cumpăra, sau, la nevoie, pentru a copia sau rezuma manuscrise preţioase” (TATAKIS, Basile. Filosofia bizantină. Traducere din limba franceză de Eduard Florin Tudor, studiu introductiv şi postfaţă de Vasile Adrian Carabă, prefaţă de Émile Bréhier. Bucureşti: Editura Nemira: 2010, p. 286).

Faima bibliotecilor athonite l-a determinat pe istoricul David Brewster să afirme că „nu există niciun dubiu că Constantinopolul sau Athosul au contribuit cu un număr mare de manuscrise, ce se găsesc în diferite părţi ale Europei (în diferite biblioteci sau muzee, n. n.)” (BREWSTER, David. The Edinburgh Encyclopaedia. Vol. XII. Philadelphia: Published by Joseph and Edward Parker, 1832. Disponibil online la adresahttp://bit.ly/1LU1llv

Articol scris de Silviu – Constantin Nedelcu pentru numărul 78 al Revistei Dimitrios

Sursa foto: http://www.doxologia.ro/

Anunțuri

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s